Aproximativ 800 de locuinţe din judeţul Botoşani au fost afectate de incendii în ultimii 7 ani. 261 de case erau construite în mediul urban şi 508 în mediul rural. În urma acestor incendii şi-au pierdut viaţa 20 de persoane, iar alte 10 au fost rănite. Majoritatea victimelor aveau peste 56 de ani şi nu s-au putut salva, fie din cauza mobilităţii scăzute sau a reducerii capacităţii de concentrare şi atenţie, fie ca urmare a consumului de băuturi alcoolice.
    Dacă majoritatea victimelor cu vârste cuprinse între 26 şi 55 de ani şi-au pierdut viaţa după ce au adormit cu ţigara aprinsă din cauza oboselii şi consumului excesiv de alcool, cele cu vârste peste 56 de ani au decedat ca urmare a imprudenţei de a folosi instalaţii electrice cu defecţiuni sau improvizaţii sau mijloace de încălzire defecte sau cu improvizaţii, coşuri de fum necurăţate. Indiferent de categoriile de vârstă din care şi-au luat tributul, incendiile de locuinţă soldate cu decese s-au produs pe fondul sărăciei şi a gradului redus de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă. Astfel că, veniturile reduse nu le-au permis achiziţionarea sau repararea instalaţiilor, aparatelor electrice/mijloacelor de încălzire. Îmbucurător este faptul că se constată o scădere a numărului de copii cu vârste între 7 şi 14 ani decedaţi. Urmând o formă de învăţământ, copiii participă activ la lecţiile de prevenire a situaţiilor de urgenţă organizate în şcoli de specialiştii Compartimentului de Informare Preventivă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani. Mai mult, la această vârstă, copiii utilizează cel mai des în procesul de învăţare internetul, descoperind astfel paginile de specialitate realizate de I.S.U. Botoşani şi I.G.S.U.. S-a constatat o creştere a numărului de copii cu vârste până la 7 ani răniţi în incendii, ca urmare a lipsei de supraveghere de către adulţi.  
    Cele mai multe case afectate de incendii erau construite în mediul rural. Dacă până în 2004 a existat o uşoară creştere a numărului de incendii produse la locuinţele din oraşele judeţului, din 2005 se remarcă o creştere a evenimentelor cu foc la imobilele din mediul rural, ca urmare a migrării populaţiei din zona urbană din cauza disponibilizărilor şi a pensionărilor anticipate. Cele mai multe incendii (234) au izbucnit în poduri, mansarde si la acoperişuri, ca urmare a utilizării coşurilor de fum necurăţate sau cu defecţiuni. Alte 210 incendii au izbucnit în bucătărie, în general din cauza sobelor supraîncălzite ori nesupravegheate. Şi 146 de dormitoare s-au aprins din cauza exploatării, atât a instalaţiilor electrice cu improvizaţii sau defecţiuni, cât şi a mijloacelor de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate.
Cel mai frecvent, locuinţele botoşănenilor au luat foc între orele 17.00 – 22.00.
    Majoritatea incendiilor generate ca urmare a utilizarii coşurilor de fum defecte sau necurăţate s-au produs în intervalul orar 17.00 – 23.00, în timp ce incendiile provocate ca urmare a folosirii instalaţiilor electrice defecte sau improvizate s-au înregistrat între 15.00 şi 17.00. Fumătorii neatenţi şi-au aprins casele între orele 16.00 – 02.00.  Cele mai multe incendii generate de utilizarea sobelor defecte, improvizate sau nesupravegheate s-au înregistrat în intervalul 15.00 – 21.00, a focului deschis în spaţii închise, între 14.00 - 19.00 şi a aparatelor electrice uitate sub tensiune, în intervalul orar 16.00 – 03.00.
    Datele statistice arată că în ultimii 7 ani, în medie, au luat foc 110 locuinţe pe an, cele mai multe din cauza coşului/ burlanului de fum defect sau necurăţat ori a utilizării sobelor fără respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor. Situaţia este cu atât mai alarmantă cu cât, în medie, 8 luni pe an sunt utilizate mijloacele /sistemele de încălzire locală.
    De la începutul anului 2010, peste 90 de locuinţe au fost afectate de incendii generate de nerespectarea măsurilor de prevenire a incendiilor la utilizarea coşurilor de fum şi a sistemelor de încălzire cu sau fără acumulare de căldură. Pagubele produse se ridică la peste 300.000 lei. Pompierii, au salvat bunuri materiale în valoare de peste 5 milioane de lei.
Statistica relevă o creştere a numărului incendiilor cauzate de utilizarea necorespunzătoare a mijloacelor folosite pentru asigurarea confortului termic, odată cu instalarea sezonului rece. Ca fiecare eveniment nedorit şi aceste incendii au drept cauză nerespectarea unor reguli elementare. Acţiunile Inspecţiei Judeţene de Prevenire, completate de cele ale serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă existente în fiecare localitate, vizează conştientizarea de către cetăţeni a pericolului la care se expun atunci când exploatează necorespunzător mijloacele de încălzire, de multe ori consecinţele fiind destul de grave sub aspectul pagubelor produse, iar uneori, din nefericire, soldate cu pierderi de vieţi omeneşti. De aceea, cetăţenii trebuie să respecte recomandările menite să-i protejeze atât pe ei, cât şi bunurile pe care le-au agonisit de-a lungul vieţii .
 
Măsuri de prevenire a incendiilor în sezonul rece
 
Pentru înlăturarea pericolului de incendiu care poate să apară la sobe, recomandăm câteva măsuri specifice:
·           verificarea cu grijă a sobelor, canalelor şi coşurilor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile din apropiere;
·           tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat prin cutremure, vibraţii, alunecări de tren etc. ori datorită vechimii imobilului constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);
·           curăţarea canalelor şi coşurilor de fum premergător sezonului rece (scânteile şi particulele aprinse ce ies pe coş pot ajunge la distanţe de 25 - 30 m şi sunt sursele care generează cel mai frecvent incendii);
·            la trecerea prin planşee, zidăria coşului se va îngroşa cu un strat de 25 cm , lăsându-se un spaţiu de 20 cm între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;
·           distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului nu trebuie să fie mai mică de 10 cm
·           montarea pe pardoseală, în faţa uşii de alimentare cu combustibil, a unei bucăţi de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 m ;
·           nu se vor introduce în sobe lemne cu lungimea mai mare decât focarul, nu se va lăsa uşa de la focar deschisă şi nu vor fi supraîncălzite sobele;
·           nu vor fi lăsaţi nesupravegheaţi copiii în încăperi unde sunt în funcţiune mijloace de încălzit.
 
Pentru mijloacele de încălzit locale sau centrale care folosesc combustibil lichid, recomandăm următoarele măsuri:
·           verificarea etanşeităţii conductelor de alimentare cu combustibil;
·           interzicerea supraalimentării cu combustibil;
·           alimentarea cu combustibil atunci când mijlocul de încălzire nu este în stare de funcţionare;
·           curăţarea periodică a conductelor de alimentare şi a duzelor de pulverizare.
 
O altă cauză frecventă de incendii în acest sezon este reprezentată de exploatarea necorespunzătoare a aparatelor electrice de încălzire şi a instalaţiilor electrice, pentru a căror evitare trebuie luate următoarele măsuri:
·          nu vor fi utilizate instalaţii electrice defecte, montate direct pe materiale combustibile, cu improvizaţii, cu legături electrice neacoperite de material electroizolant etc.;
·          reparaţiile la instalaţiile electrice vor fi executate doar de personal autorizat;
·          nu vor fi suprasolicitate circuitele electrice prin racordarea unor consumatori electrici care depăşesc puterea nominală a acestora;
·          nu vor fi utilizate mijloace electrice de încălzire locală improvizate;
·          vor fi supravegheate permanent mijloacele de încălzire electrice aflate în funcţiune, chiar dacă sunt prevăzute cu mijloace de protecţie (termostat), deoarece acestea pot să nu funcţioneze la parametrii prevăzuţi şi vor fi deconectate în cazul în care apar defecţiuni;
·        reşourile constituie o sursă frecventă de aprindere prin plasarea lor necorespunzătoare sub birouri, rafturi, tejghele, unde probabilitatea de a intra în contact cu materiale combustibile (textile, hârtie, lemn etc.) este foarte mare;
·        reşourile improvizate şi artizanale prezintă risc deosebit datorită puterii mari a acestora şi a deficienţelor pe circuitele de alimentare, aspecte care conduc la suprasolicitarea instalaţiei electrice la care sunt racordate (conductori, prize, ştechere etc.). (DorohoiNews.ro)



Autor: DorohoiNews.ro

GALERIE FOTO